Estratto del documento

̄́ ̄́

I ̄́ ̄́ ̄́

ntĕrĕa mĕdĭum‿Æ

nēa

s iām cla

ssĕ tĕnḗbat DDSS

ĭtḗr Ăquĭlṓnĕ

̄́ ̄́

Cḗrtŭs flūctu

sque‿ātrṓs sĕca bat DSSD

ĭs Ĕli

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

nĭă rḗspĭcĭḗns, quǣ iam‿i nfēli c s sæ DDSS

i

̄́

̄́ ̄́

Cṓllūcḗnt flāmmi

s . quǣ ta

ntum‿āccḗndĕrĭt g nem SSSS

5 ămṓrĕ

̄́ ̄́

Ca usă lătḗt; dūri māgnṓ sĕd dŏlṓres DSSD

̄́

Pṓllūtṓ, nōtu mquĕ fŭrḗns quīd fḗmĭnă pṓssit, SSDS

a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Tri

s

tĕ pĕr ugŭrĭu m Tēucrṓrūm pḗctŏră du cunt. DDSS

̄́

V u

̄́ ̄́ ̄́

t pĕlăgu

s tĕnŭḗrĕ rătḗs nēc iam‿a mplĭŭs lla DDDS

Ṓccūrri u

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ t tēllu s, mărĭa‿u

ndĭque‿ĕt ndĭquĕ cæ

lum, SSDD

10

Ṓllī a i

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

rŭlĕu

s sūpra căpŭt stĭtĭt mber SDSD

ĕt ĭnhṓrrŭĭt u

̄́

Nṓctem‿hĭĕmḗmquĕ fĕrḗns ndă tĕnḗbris. DDDD

̄́

I ăb a

̄́ ̄́

̄́

psĕ gŭbḗrnātṓr pūppi Pălĭnu rŭs lta: DSSD

æ

̄́ ̄́

̄́ ̄́

"Hḗu quĭăna m tānti cīnxḗrūnt thĕră ni mbi? DSSS

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Qui

d uĕ, pătḗr Nēptu

nĕ, păra s?" sīc dḗindĕ lŏcu tus DSDS

15 ̄́ ̄́

̄́

Cṓllĭgĕre‿a

rmă iŭbḗt uălĭdi sque‿īncu

mbĕrĕ rḗmis, DDDS

Ṓblīqua īn ĭă

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

tquĕ sĭnu

s uḗntum‿āc ta l fa tur: SDSS

̄́ a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

"Ma

gnănĭme‿Æ

nēa , nōn, si mĭhĭ Iu ppĭtĕr uctor DSSD

̄́ ălĭa

̄́ ̄́

̄́

Spṓndĕăt, hṓc spērem‿I t m cōnti ngĕrĕ cæ

lo. DSDS

ēt a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Mu

tāti trānsuḗrsă frĕmu

nt uḗspĕre‿ăb tro SSDS

20 a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Cṓnsūrgu

nt uēnti‿a

tque‿īn nu

bēm cṓgĭtŭr er. SSSS

ṓbnīti ̄́ ̄́

̄́

Nḗc nōs cōntra nēc tḗndĕrĕ ta

ntum SSSS

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Su ffĭcĭmu

s. sŭpĕra

t quŏnĭa

m Fōrtu nă sĕqua mur, DDDS

ŭs ĭtḗr. ŏră

̄́ ̄́ ̄́

Quṓquĕ uŏca

t uērta

m nēc li

t lṓnge DSDS

frātḗrna‿Ĕry̆

ă ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Fi d rĕṓr ci

s pōrtu

squĕ Sĭca nos, DSDS

25 ĕ ă a

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Si mŏdŏ ri

t mĕmṓr sērua t rĕmḗtĭŏr stra" DDSD

̄́

Æ

̄́ ̄́

Tu

m pĭŭs nēa

s: "ĕquĭdḗm sīc pṓscĕrĕ uḗntos DSDS

̄́ ̄́

Ia mdūdum‿ḗt frūstra cērnṓ tē tḗndĕrĕ cṓntra. SSSS

ān ĭŏr u

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Flḗctĕ uĭa m uēli

s . si t mĭhĭ gra t lla, DSSD

ōptḗm

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Quṓuĕ măgi

s fēssa

s dīmi

t tĕrĕ na uis, DSSS

30 Ăcḗsten

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Qua m quǣ Da rdănĭu

m tēllu s mĭhĭ sḗruăt SDSD

̄́

Ḗt A ṓssa?"

̄́

pătrĭs nchīsæ grĕmĭṓ cōmplḗctĭtŭr DSDS

ŭbĭ ēt

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

c di ctă pĕtu nt pōrtu

s uḗlă sĕcu

ndi DDSS

̄́ Zĕphy̆

I ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

ntēndu nt ri

; fērtu r cĭtă gu rgĭtĕ cla

ssis, SDSD

Ḗt ̄́ ̄́

̄́

tāndḗm lǣti nōtae‿a duērtu ntŭr hărḗnæ. SSSS

35

̄́

A ḗx ūs

̄́

t prŏcŭl cēlsṓ mīra

t uḗrtĭcĕ mṓntis DSSS

̄́

A ōccu Ăcḗstes,

̄́ ̄́ ̄́

duēntu m sŏcĭa

squĕ rătḗs rrĭt SDDS

i ēt u

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Hṓrrĭdŭs n iăcŭli s pḗllĕ Lĭby

stĭdĭs rsæ, DDSD

īsṓ ̄́ ̄́

̄́

Trṓĭă Cri

n cōncḗptūm flu mĭnĕ ma ter DSSS

i i

̄́

̄́ ̄́ ̄́

Quḗm gĕnŭi

t . uĕtĕru

m nōn m

mĕmŏr llĕ părḗntum DDSD

40 ātu ēt ā ăgrḗsti

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Gra

t r rĕdŭcḗs ga z læ

tŭs SDSS

Ḗxcĭpĭt, a ŏpĭbu ŭr ămi

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

c fēssṓs s sōla

t c is. DSDS

Ŏrĭḗntĕ

̄́ ̄́ ̄́

Pṓstĕră cu m prīmṓ stēlla

s fŭga rat DSSD

ă īn ŏre‿ăb ṓmni

̄́ ̄́ ̄́

Cla r dĭḗs, sŏcĭṓs cœ

tūm li

t DDSS

̄́ ̄́

A Æ a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

duŏcăt nēa

s tŭmŭli q

ue‿ēx ggĕrĕ fa

tur: DSDS

45 a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

"Da rdănĭdæ māgni , gĕnŭs lto‿ā sa nguĭnĕ di

u um, DSDS

̄́

A ḗxācti ṓrbis,

̄́

nnŭŭs s cōmplḗtūr mḗnsĭbŭs DSSS

Ḗx īque‿ṓssă

̄́ ̄́

quō rḗlĭquĭa s dīui

n părḗntis SDSS

ĭmŭs a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Cṓndĭdĭmu s tērra mǣsta squĕ săcra u ras. DSSD

ădḗst, ăcḗrbum,

̄́ ̄́

Ia mquĕ dĭḗs, nĭsĭ fa

llŏr, quēm sḗmpĕr DDDS

50 ̄́ ̄́ ̄́

Sḗmpĕr hŏnṓrātu m (sīc di uŏlŭi

s tĭs) hăbḗbo. DSSD

ĕgŏ ăgĕrḗm ḗxul,

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Hu

nc Gæ

tūli s sī Sy rtĭbŭs DSDS

̄́ My̆

A ĕt u

̄́

̄́

rgŏlĭcṓuĕ mări dēprḗnsŭs rbĕ cḗnis, DDSD

̄́

A

nnŭă uṓtă tămḗn sōllḗmnīsque‿ṓrdĭnĕ pṓmpas DDSS

Ḗxsĕquĕrḗr ālta ĭă

̄́

̄́

strŭĕrḗmquĕ sŭi

s r dṓnis. DDDS

55 ūltro‿a īpsi

ŭ ĕt ṓssă

̄́ ̄́ ̄́

Nu

nc d cĭnĕrḗs s părḗntis SDSD

ĕquĭdḗm

̄́ ̄́ ̄́

Ha

ud sĭnĕ mḗntĕ, rĕṓr, sĭnĕ nu

mĭnĕ di uum DDDD

̄́

A ḗt ŭs ămi

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

dsŭmŭs pōrtu

s dēla

ti‿īntra m cos. DSSS

Ḗrgo‿ăgĭte‿ḗt ̄́ ̄́

lǣtu

m cūncti cĕlĕbrḗmŭs hŏnṓrem: DSSD

ātque‿hæ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Pṓscāmu s uēntṓs, c mē sa cră quŏta nnis SSSS

60

̄́

V ̄́ ̄́

̄́ ̄́

rbĕ uĕli t pŏsĭta tēmpli

s sĭbĭ fḗrrĕ dĭca tis. DDSD

ă ŭs Ăcḗstes

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Bi n bŏu

m uōbi

s Trōia gĕnĕra

t DSSD

ădhĭbḗtĕ

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Da

t nŭmĕrṓ căpĭta‿i n nāui

s ; pĕna tis DDSD

Ḗt ĕpŭli ēt Ăcḗstes.

̄́

pătrĭṓs s quṓs cŏlĭt hṓspĕs DDSD

ĭbŭs a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Præ

tĕrĕa , sī nṓnă dĭḗm mōrta

l lmum DSDS

65

̄́

A ṓrbem,

̄́ ̄́

urōra‿ḗxtŭlĕri t rădĭi squĕ rĕtḗxĕrĭt SDDD

ă ĭnă

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Pri m cĭtæ Tēucri s pōna m cērta

m cla

ssis; DSSS

ḗt ĭbŭs a

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Qui

q uĕ pĕdu m cūrsu uălĕt, quī ui r udax DSDS

̄́

A ̄́

̄́ ̄́ ̄́

ut iăcŭlo‿i n

cēdi

t mĕlĭṓr lĕuĭbu

squĕ săgi

t tis, DSDD

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Sḗu crūdṓ fīdi t pūgna m cōmmi

t tĕrĕ cæ

stu, SSSS

70 ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Cu

ncti‿ādsi

n

t mĕrĭtæ que‿ēxspḗctēnt præ mĭă pa

lmæ. SDSS

Ṓrĕ ēt ̄́

̄́

făuḗte‿ōmnḗs ci

n

gĭtĕ tḗmpŏră ra

mis." DSSD

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Si c fātu

s uēla

t mātḗrnā tḗmpŏră my rto. SSSS

Hĕly̆ ǣui Ăcḗstes,

̄́ ̄́

̄́

Hṓc mu s făcĭt, hṓc mātu rŭs DDSS

̄́

A ̄́ ̄́ ̄́

Hṓc pŭĕr scănĭu s, sĕquĭtu

r quōs cḗtĕră pu

bes. DDDS

75

̄́

I ĭbŭs i

̄́ ̄́ ̄́

lle‿ē cṓncĭlĭṓ mūlti s cūm mi l b at SDSS

̄́

A ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

d tŭmŭlu m māgna mĕdĭu

s cŏmĭta

ntĕ cătḗrua. DSDD

ĕ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Hi

c dŭŏ ri t mĕrṓ lība

ns cārchḗsĭă Ba ccho DDSS

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Fu ndĭt hŭmi , dŭŏ la

ctĕ nŏuṓ, dŭŏ sa

nguĭnĕ sa cro, DDDD

āc ĭă

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Pu rpŭrĕṓsquĕ iăci t flōrḗs ta l fa

tur: DDSS

80 ĭtĕru

̄́ ̄́ ̄́

"Sa luē, sa nctĕ părḗns, m sāluḗtĕ, rĕcḗpti SDDS

ănĭmæ

̄́ ̄́ ̄́

Nḗquīqua

m cĭnĕrḗs que‿ūmbræ

quĕ pătḗrnæ. SDDS

Ĭtălṓs ĭăque‿a

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Nṓn lĭcŭi t fīni s fāta

l rua DSDS

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Nḗc tēcum‿A

usŏnĭu

m, quīcu mquēst, quæ

rĕrĕ Thy brim." SDSS

ădy̆

ĕrăt a ăb i

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Di

x hæ

c, ti

s cūm lu

brĭcŭs nguĭs m is DDSD

85 ̄́ ̄́

Sḗptem‿īngḗns gȳrṓs, sēptḗnă uŏlu mĭnă tra

xit SSSD

̄́

A a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

mplēxu s plăcĭdḗ tŭmŭlu m lāpsu

squĕ pĕr ras, SDDS

ĕt a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

rŭlĕæ cūi tḗrgă nŏtæ măcŭlṓsŭs uro DSDD

a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Squa mam‿īncḗndēba t fūlgṓr, cēu nu

bĭbŭs rcus SSSS

āduḗrsō

̄́ ̄́

Mi llĕ iăci t uărĭṓs sṓlĕ cŏlṓres. DDSS

90 ̄́

Ṓbstĭpŭi īlle‿a

̄́ ̄́

̄́

t uīsu‿Æ

nēa s. gmĭnĕ lṓngo DSSS

ēt

̄́ ̄́

Ta

ndem‿īntḗr pătĕra s lḗuĭă pṓcŭlă sḗrpens SDSD

āui i

̄́

̄́ ̄́ ̄́

Li

b t

quĕ dăpḗs rūrsu

sque‿īnnṓxĭŭs m

o SDSS

ĭă

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Su ccēssi

t tŭmŭlo‿ḗt dēpa

sta‿ālta r li quit. SDSS

i ̄́

̄́

Hṓc măgĭs n cēptṓs gĕnĭtṓri‿īnsta

urăt hŏnṓres, DSDS

95

̄́

I ̄́ ̄́ ̄́

̄́

ncērtu s gĕnĭu mnĕ lŏci fămŭlu mnĕ părḗntis SDDD

Ḗssĕ ̄́

̄́

pŭtḗt; cǣdi t bīna s dē mṓrĕ bĭdḗntis DSSS

̄́

Tṓtquĕ sŭḗs, tŏtĭdḗm nīgra

ntīs tḗrgă iŭuḗncos, DDSS

ăquĕ ănĭma

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Vi

n fu

ndēba t pătĕri s mquĕ uŏca bat DSDD

̄́

A ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

nchīsæ māgni māni sque‿Ăchĕrṓntĕ rĕmi ssos. SSSD

100 ḗt ̄́ ̄́

̄́

Nḗc nōn sŏcĭi , quǣ cu iquēst cṓpĭă, læ

ti SDSS

ŏnĕra āra

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Dṓnă fĕru

nt, nt s mācta

ntquĕ iŭuḗncos; DDSS

Ṓrdĭne‿ăḗnă ălĭi

̄́ ̄́ ̄́

lŏca

nt fūsi

q

uĕ pĕr hḗrbam DDDS

ēt

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Su bĭcĭu

nt uĕrĭbu

s prūna s ui

s cĕră tṓrrent. DDSS

Ḗxspēcta ă ădĕra

̄́ ̄́ ̄́

t dĭḗs t nōna mquĕ sĕrḗna SDDS

105

̄́

A ĕqui

̄́ ̄́

̄́

urōra m Phăĕthṓntĭs iām lu cĕ uĕhḗbant, SDDS

ăquĕ ĭtĭmṓs ēt ī Ăcḗstæ

̄́ ̄́

̄́

Fa m fi

n cla r nṓmĕn DDSS

Ḗxcĭĕra ŏră

̄́ ̄́

̄́

t: lǣtṓ cōmplḗrānt li

t cœ

tu DSSS

̄́

ūri‿Æ ḗt ĕ

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Vi

s nĕăda

s, pārs cērta

r păra ti. SDSS

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Mu

nĕră pri

n cĭpĭo‿a

nte‿ŏcŭlṓs cīrcṓquĕ lŏca ntur DDDS

110

̄́

I ̄́

n mĕdĭṓ, sācri trĭpŏdḗs uĭrĭdḗsquĕ cŏrṓnæ DSDD

Ḗt a ṓstro

̄́ ̄́ ̄́

pālmæ prĕtĭu m uīctṓrĭbŭs, rmăque‿ĕt SDSD

ārgḗnti‿āuri

̄́ ̄́

Pḗrfūsæ uēstḗs, q

uĕ tălḗnta; SSSS

Ḗt a

̄́ ̄́

tŭbă cṓmmīssṓs mĕdĭṓ cănĭt ggĕrĕ lu dos. DSDD

ă ĭnĕu ĭnă

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Pri m părḗs nt grăuĭbu

s cērta m rḗmis DDDS

115 ḗx ōmni

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Qua ttŭŏr dēlḗctǣ cla ssĕ cări næ. DSSS

ăgĭt a

̄́ ̄́

Vḗlōcḗm Mnēsthḗus crī rḗmĭgĕ Pri

s

tim, SSDS

Ĭtălu a

̄́ ̄́

Mṓx s Mnēsthḗus, gĕnŭs quō nṓmĭnĕ Mḗmmi, DSDS

̄́ Gy̆a

I īngḗntī

̄́ ̄́

ngēntḗmquĕ s mṓlĕ Chĭmæ

ram, SDSS

̄́

V ŏpu

̄́ ̄́

̄́

rbĭs s, trĭplĭci pūbḗs quām Da rdănă uḗrsu DDSS

120

̄́

I ṓrdĭnĕ

̄́ ̄́

mpēllu

nt, tērnṓ cōnsu rgūnt rḗmi; SSSS

a

̄́ ̄́ ̄́

Sḗrgēstu

squĕ, dŏmu

s tĕnĕt quō Sḗrgĭă nṓmen, SDDS

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Cḗntāuro‿i

n

uĕhĭtu r māgna Scȳlla

quĕ Clŏa

nthus SDSS

u ĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

rŭlĕa , gĕnŭs ndĕ tĭbi , Rōma

n Clŭḗnti. DDDS

Ḗst i ̄́ ̄́

̄́

prŏcŭl n pĕlăgṓ sāxu m spūma

ntĭă cṓntra DDSS

125

ŏră, ṓlim

̄́

̄́ ̄́

Li

t quṓd tŭmĭdi

s sūmmḗrsūm tu

ndĭtŭr DDSS

ērni ŭbĭ ĕră

̄́ ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Flu

ctĭbŭs hi b cōndu

nt si

d Cṓri; DSSD

i u

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Tra

nquīllṓ sĭlĕt m

mōta

que‿āttṓllĭtŭr nda SDSS

ĕt a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Ca mpŭs prīci

s stătĭṓ grāti s

sĭmă mḗrgis. DSDS

̄́ i ĭcĕ

̄́

̄́ ̄́

Hi

c uĭrĭdem‿Æ

nēa

s frōndḗnti‿ēx l mḗtam DSSS

130 u

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Cṓnstĭtŭi

t sīgnu m nāuti

s pătĕr, ndĕ rĕuḗrti DSSD

ēnt ḗt ŭbĭ ̄́

̄́ ̄́

Sci r lōngṓs ci r cūmflḗctĕrĕ cu rsus. SSDS

īpsi a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Tu

m lŏcă sṓrtĕ lĕgu

nt que‿īn pu ppĭbŭs uro DDSS

ōstrṓquĕ

̄́

Du

ctōrḗs lōnge‿ḗffūlgḗnt dĕcṓri; SSSS

ūr

̄́ ̄́

Cḗtĕră pṓpŭlĕa uēla

t frṓndĕ iŭuḗntus DDSS

135 ŏlĕṓ

̄́ ̄́

Nu

dātṓsque‿ŭmĕrṓs pērfu

să nĭtḗscit. SDDS

īntḗntăquĕ

̄́ ̄́

̄́

Cṓnsīdu

nt trānstri

s , bra cchĭă rḗmis; SSSD

̄́

I ̄́ ̄́ ̄́

ntēnti‿ḗxspēcta

nt sīgnum,‿ḗxsūlta ntĭăque‿ha

urit SSSS

̄́ ̄́ ̄́

Cṓrdă păuṓr pūlsa

ns lāudu mque‿ārrḗctă cŭpi

d o. DSSS

̄́

I ă ĭbŭs ṓmnes,

̄́ ̄́

̄́ ̄́

nde‿ŭbĭ cla r dĕdi

t sŏnĭtu

m tŭbă fi n DDDD

140 æ

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Ha

ud mŏră prṓsĭlŭḗrĕ sŭi s; fĕrĭt thĕră cla mor DDDD

a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Na

utĭcŭs, ddūcti

s spūma nt frĕtă uḗrsă lăcḗrtis. DSSD

̄́

I ̄́ ̄́ ̄́

nfīndu nt părĭtḗr sūlcṓs, tōtu

mquĕ dĕhi

s cit SDSS

æ

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Cṓnuūlsu m rēmi s rōstri

s quĕ trĭdḗntĭbŭs quor. SSSD

ĭnĕ

̄́ ̄́ ̄́

Nṓn tām præ

cĭpĭtḗs bĭiŭgṓ cērta m ca

mpum SDDS

145 ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Cṓrrĭpŭḗrĕ rŭu ntque‿ēffu sī ca rcĕrĕ cu

rrus, DDSS

i āuri ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Nḗc sīc mmīssi s gae‿ūnda

ntĭă lṓra SSSS

̄́ ̄́

Cṓncūssḗrĕ iŭgi

s prōni

q ue‿īn uḗrbĕră pḗndent. SDSS

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Tu

m plāusu frĕmĭtu

quĕ uĭru m stŭdĭi

s quĕ făuḗntum SDDD

ṓmnĕ ̄́ ̄́ ̄́

Cṓnsŏnăt nĕmu s, uōcḗmque‿īnclu

să uŏlu

tant DDSS

150

ŏră, ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Li

t pu lsāti cōllḗs clāmṓrĕ rĕsu ltant. DSSS

Ḗffŭgĭt a ĭtŭr u

̄́ ̄́ ̄́

̄́

nte‿ălĭṓs prīmi sque‿ēla

b ndis DDSS

Gy̆a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Tu

rbam‿īntḗr frĕmĭtu mquĕ s; quēm dḗindĕ Clŏa

nthus SDDS

̄́ ̄́ ̄́

Cṓnsĕquĭtu

r, mĕlĭṓr rēmi

s , sēd pṓndĕrĕ pi

n

us DDSS

&ae

Anteprima
Vedrai una selezione di 8 pagine su 31
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 1 Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 2
Anteprima di 8 pagg. su 31.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 6
Anteprima di 8 pagg. su 31.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 11
Anteprima di 8 pagg. su 31.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 16
Anteprima di 8 pagg. su 31.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 21
Anteprima di 8 pagg. su 31.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 26
Anteprima di 8 pagg. su 31.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro V tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 31
1 su 31
D/illustrazione/soddisfatti o rimborsati
Acquista con carta o PayPal
Scarica i documenti tutte le volte che vuoi
Dettagli
SSD
Scienze antichità, filologico-letterarie e storico-artistiche L-FIL-LET/04 Lingua e letteratura latina

I contenuti di questa pagina costituiscono rielaborazioni personali del Publisher stefantonellina di informazioni apprese con la frequenza delle lezioni di Lingua e letteratura latina e studio autonomo di eventuali libri di riferimento in preparazione dell'esame finale o della tesi. Non devono intendersi come materiale ufficiale dell'università Università degli Studi di Pisa o del prof Piazzi Lisa.
Appunti correlati Invia appunti e guadagna

Domande e risposte

Hai bisogno di aiuto?
Chiedi alla community