Estratto del documento

Ăsĭæ q ue‿ēuḗrtĕrĕ

̄́ ̄́

Pṓstquām rḗs Prĭămi gḗntem

̄́

I ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

mmĕrĭta

m uīsu m sŭpĕri s , cĕcĭdi t quĕ sŭpḗrbum

̄́

I ĭum‿ĕt ṓmnĭs ̄́ ̄́

l hŭmṓ fūma

t Nēptu nĭă Trṓia,

ērsa‿ḗxĭlĭa‿ḗt ̄́

̄́

Di u dēsḗrtās quæ rĕrĕ tḗrras

̄́

A ăgĭmu i

̄́ ̄́

̄́ ̄́

5 ugŭrĭi s r dīuu m clāssḗmquĕ sŭb p sa

̄́ ̄́

Phry̆

A ūr I

̄́ ̄́

ntāndro‿ḗt gĭæ mōli m mṓntĭbŭs dæ,

̄́

I ă ŭbĭ

̄́ ̄́

̄́ ̄́

ncērti quō fa

t fĕra

nt, si stĕrĕ dḗtur,

m a‿īncḗpĕrăt æ

̄́ ̄́

̄́

Cṓntrăhĭmu squĕ uĭrṓs. uīx pri stas

̄́

Ḗt A īs

̄́

pătĕr nchīsḗs dărĕ fa

t uḗlă iŭbḗbat,

ŏră ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

10 Li t cu m pătrĭæ lăcrĭma

ns pōrtu squĕ rĕli n quo

Ḗt ŭbĭ ḗxŭl ĭn a

̄́

̄́

cāmpṓs Trṓiă fŭi t. fĕrŏr ltum

ĭbŭs ḗt

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Cu m sŏcĭi s nātṓquĕ pĕna

t māgni s dis.

D ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Tḗrră prŏcu l uāsti s cŏlĭtu r Māuṓrtĭă ca

mpis

Ly̆

ĕs ăra ācri ă

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

(Thra

c nt) quōnda

m rēgna

t cu rgo,

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

15 Hṓspĭtĭum‿a

ntīquu m Trōiæ sŏcĭi q uĕ pĕna

tes

ēt ŏrĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Du m fōrtu nă fŭi t . fĕrŏr hu c li t cu ruo

ă īngrḗssŭs ĭni

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

nĭă pri m lŏcṓ fāti s quis

̄́

Æ ̄́ ̄́

nĕăda

squĕ mĕṓ nōmḗn dē nṓmĭnĕ fi n go.

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Sa

cră Dĭṓnǣæ mātri dīui squĕ fĕrḗbam

̄́

A ̄́ ̄́

20 uspĭcĭbu s cœ

ptṓrum‿ŏpĕru m, sŭpĕrṓquĕ nĭtḗntem

bam‿īn ŏrĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Cæ lĭcŏlu

m rēgi mācta li t ta

urum.

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Fṓrtĕ fŭi t iūxta tŭmŭlu s, quō cṓrnĕă su mmo

ĭbŭs ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Vi r

gūlta‿ḗt dēnsi s hāsti l hṓrrĭdă my rtus.

̄́

A ̄́ ̄́

ccēssi uĭrĭdḗmque‿ăb hŭmṓ cōnuḗllĕrĕ si l uam a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

25 Cṓnātu s, rāmi s tĕgĕrem‿u t frōndḗntĭbŭs ras,

ĭlĕ

̄́ ̄́

Hṓrrēndum‿ḗt dīctu uĭdĕṓ mīra

b mṓnstrum.

ă ĭbŭs a

̄́ ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Na

m quǣ pri m sŏlṓ rūpti s rādi c rbos

ātrṓ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Vḗllĭtŭr, hu ic līquu ntūr sa

nguĭnĕ gu ttæ

Ḗt ĭdŭs

̄́ ̄́ ̄́

tērra

m tābṓ măcŭla

nt. mĭhĭ fri g hṓrror

ĭnĕ

̄́ ̄́

̄́ ̄́ ̄́

30 Mḗmbră quăti t gĕlĭdu squĕ cŏi t fōrmi d sa

nguis.

ĕt a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Ru rsŭs ltĕrĭu s lēntu m cōnuḗllĕrĕ ui men

̄́

I ḗt ĕ

̄́ ̄́ ̄́

nsĕquŏr cāusa

s pĕnĭtu s tēmpta

r lătḗntis:

̄́

A ĕt a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

tĕr ltĕrĭu s sĕquĭtu r dē cṓrtĭcĕ sa

nguis.

ănĭmṓ ăr ăgrḗstis

̄́ ̄́ ̄́

Mu ltă mŏuḗns Nȳmpha

s uĕnĕra

b

īuu a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

35 Gra

d mquĕ pătrḗm, Gĕtĭci s quī præ sĭdĕt ruis,

ĕ ōmḗnquĕ

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Ri t sĕcu

ndārḗnt uīsu s lĕua

rent.

ĭă

̄́ ̄́ ̄́

Tḗrtĭă sḗd pōstqua

m māiṓre‿hāsti l ni s u

̄́

A sque‿āduḗrsae‿ōblu

̄́ ̄́

ggrĕdĭṓr gĕnĭbu ctŏr hărḗnæ

a ĭlĭs i

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

(Ḗlŏquăr n sĭlĕa

m?) gĕmĭtu s lăcrĭma

b mo

̄́

A ăd a

̄́ ̄́

40 udītu r tŭmŭlo‿ḗt uōx rḗddĭtă fḗrtŭr uris:

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

"Qui d mĭsĕrum,‿Æ nēa

, lăcĕra

s? iām pa rcĕ sĕpu lto,

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Pa

rcĕ pĭa

s scĕlĕra

r mănu s. nōn mḗ tĭbĭ Trṓia

Ḗxtērnu a ĭtĕ

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

m tŭlĭt ut crŭŏr hi c dē sti p ma

nat.

ŭs ăua

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Hḗu fŭgĕ cru dēli s tērra

s, fŭgĕ li t rum:

Pŏly̆ ĕgo.‿hi ūm

̄́ ̄́ ̄́

45 Na

m dṓrŭs c cōnfi x fḗrrĕă tḗxit

ḗt īncrḗuĭt ăcu

̄́ ̄́

̄́

Tḗlōru m sĕgĕs iăcŭli s tis."

ĭnĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Tu m uēro‿a

ncĭpĭti mēntḗm fōrmi d prḗssus

Ṓbstĭpŭi ̄́ ̄́ ̄́

̄́ stĕtĕru ntquĕ cŏmae‿ḗt uōx fa

ucĭbŭs hæ sit.

Pŏly̆

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Hu nc dṓrum‿āuri quōnda

m cūm pṓndĕrĕ ma

gno

̄́

I ăt ălḗndum

̄́ ̄́

̄́ ̄́

50 nfēli x Prĭămu s fūrti m mānda

r

ĕrĕt a

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Thrḗĭcĭṓ rēgi , cūm ia

m dīffi d rmis

q ue‿ūrbem‿ṓbsĭdĭṓnĕ

̄́ ̄́ ̄́

Da

rdănĭæ cīngi uĭdḗret.

̄́lle,‿ŭt

I ŏpḗs ̄́ ̄́

frāctæ Tēucrum‿ḗt Fōrtu nă rĕcḗssit,

Ăgămḗmnŏnĭa ĭăque‿a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Rḗs s uīctri c rmă sĕcu tus

Pŏly̆

ōmne‿a ĕt a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

55 Fa

s brūmpi t : dṓrum‿ōbtru ncăt, uro

ĭă

̄́ ̄́

̄́

Vi pŏtĭtu r. quīd nṓn mōrta

l pḗctŏră cṓgis,

̄́

A ṓssă

̄́ ̄́ ̄́

urī sa

cră fămḗs! pōstqua

m păuŏr rĕli quit,

̄́ ̄́

Dḗlēctṓs pŏpŭli‿a

d prŏcĕrḗs prīmu mquĕ părḗntem

̄́ ̄́

Mṓnstră dĕu m rĕfĕro,‿ḗt quǣ si t sēntḗntĭă pṓsco.

Ṓmnĭbŭs i ̄́dem‿ănĭmu ta‿ēxcḗdĕrĕ

̄́ ̄́

60 s, scĕlĕra tḗrra,

̄́

A

̄́

̄́

Li nquī pṓllūtum‿hṓspĭtĭum‿ḗt dărĕ cla

ssĭbŭs ustros.

Pŏly̆

Ḗrgo‿īnsta ĕt i

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

urāmu s dṓrō fu nŭs: ngens

̄́

A ĭbŭs a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

ggĕrĭtu r tŭmŭlṓ tēllu s; stānt ma

n ræ,

ātra

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Cæ rŭlĕi s mǣstæ uītti s quĕ cŭprḗsso,

̄́

Ḗt ĭădḗs ̄́

65 cīrcum‿I

l crīnḗm dē mṓrĕ sŏlu tæ;

̄́

I ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

nfĕrĭmu s tĕpĭdṓ spūma ntĭă cy mbĭă la

cte

ḗt ănĭma

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Sa

nguĭnĭs sācri pătĕra

s mquĕ sĕpu lcro

ḗt ̄́

Cṓndĭmŭs māgna sūprḗmūm uṓcĕ cĭḗmus.

̄́nde‿ŭbĭ

I ă ăquĕ

̄́

̄́

pri m fĭdḗs pĕlăgṓ, plāca

t uḗnti

̄́

A ĭn a

̄́ ̄́ ̄́

̄́

70 Da

nt mărĭa‿ḗt lēni s crĕpĭta

ns uŏcăt ustĕr ltum,

ēt ŏră

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Dḗdūcu nt sŏcĭi nāui s li t cṓmplent.

que‿ūrbḗsquĕ

̄́ ̄́ ̄́

Prṓuĕhĭmu r pōrtu tērræ rĕcḗdunt.

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Sa

cră mări cŏlĭtu r mĕdĭṓ grāti s sĭmă tḗllus

Nereidum matri et Neptuno Aegaeo,

a ōra ēt ŏră

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

75 Qua

m pĭŭs rquĭtĕnḗns s li t ci r cum

My̆ Gy̆ărṓquĕ

Ḗrrāntḗm ̄́ ̄́

cŏno‿ḗ cēlsa rĕui nxit,

̄́

I ḗt

̄́ ̄́

mmōta

mquĕ cŏli dĕdĭt cōntḗmnĕrĕ uḗntos.

̄́ ̄́ ̄́

Hu c fĕrŏr: hæ c fēssṓs tūtṓ plăcĭdi ssĭmă pṓrtu

̄́

A ḗgrēssi ŭr Ăpṓllĭnĭs u

̄́ ̄́

̄́

ccĭpĭt. uĕnĕra

m rbem.

Ănĭu i d em‿hŏmĭnu

̄́ ̄́

̄́ ̄́

80 Rḗx s, rēx m Phœ

bi quĕ săcḗrdos,

ḗt ūs

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Vi ttīs sācra rĕdĭmi t tḗmpŏră la

uro

̄́

Ṓccūrri ādgnṓuĭt ămi

̄́ ̄́

t; uĕtĕrem‿A

nchīsḗn c

um.

ēt

̄́ ̄́ ̄́

Iu ngĭmŭs hṓspĭtĭṓ dēxtra

s tḗctă sŭbi m us.

ār

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Tḗmplă dĕi sāxṓ uĕnĕra b stru ctă uĕtu sto:

ĕ,

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

85 "Da prŏprĭa

m, Thȳmbræ dŏmu m; dā mœ

nĭă fḗssis

Ḗt ḗt ram‿ūrbḗm;

̄́ ̄́

gĕnŭs mānsu sērua‿a

ltĕră Trṓiæ

tque‿īmmi ĭs Ăchi

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Pḗrgămă, rḗlĭquĭa

s Dănăum‿a t lli.

ĕ ŭbĭ

̄́ ̄́

Quḗm sĕquĭmu r? quōue‿i r iŭbḗs? pṓnĕrĕ sḗdes?

a tque‿ănĭmi īlla ĕrĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Da

, pătĕr, ugŭrĭum‿a s b nṓstris."

ĕă ŭs ĕra ă

̄́ ̄́

̄́ ̄́

90 Vi x fa

t m: trĕmĕre‿ṓmnĭă ui s rĕpḗnte,

ĭnăquḗ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Li m lāuru squĕ dĕi tōtu squĕ mŏuḗri

e‿ădy̆

r ă ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Mṓns cīrcum‿ḗt mūgi ti s cōrti n rĕclu sis.

ăd a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Su mmīssi pĕtĭmu s tērra

m; uōx fḗrtŭr uris:

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

"Da

rdănĭdæ dūri , quǣ uṓs sti rpĕ părḗntum

ă ĕădḗm u

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

95 Pri m tŭli t tēllu s, uōs bĕrĕ læ to

̄́

A ānti q uam‿ēxqui ĭtĕ ̄́

̄́ ̄́

ccĭpĭḗt rĕdŭcḗs. r ma

trem.

̄́

Æ ĭtŭr ṓris

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Hi c dŏmŭs nēæ cūncti s dŏmĭna

b

Ḗt ăb i

̄́ ̄́ ̄́

nāti nātṓrum‿ēt qui nāscḗntŭr llis."

ēxṓrtă

̄́ ̄́ ̄́

Hæ c Phœ

bu s; mīxtṓque‿īngḗns tŭmu ltu

ĕă

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

100 Læ tĭtĭa,‿ḗt cūncti quǣ si nt mœ

nĭă quæ runt,

ḗrrānti

̄́ ̄́

̄́

Quṓ Phœ

bu s uŏcĕt s iŭbĕa

tquĕ rĕuḗrti.

̄́ ̄́

Tu m gĕnĭtṓr uĕtĕru m uōluḗns mŏnĭmḗntă uĭrṓrum

̄́ ăĭt ̄́

"A

udīte,‿ṓ prŏcĕrḗs," "ḗt spēs di s cĭtĕ uḗstras.

i

̄́ ̄́ ̄́

Crḗtă Iŏui s māgni mĕdĭṓ iăcĕt n sŭlă pṓnto,

Īdæ ŭs ŭbi‿ḗt ŭlă

̄́ ̄́

̄́

105 Mṓns gēnti s cūna

b nṓstræ.

ūbḗrrĭmă

̄́ ̄́

Cḗntum‿ūrbḗs hăbĭta

nt māgna

s, rḗgna,

ĭmŭs u ̄́te‿āudi ă

̄́ ̄́ ̄́

Ma

x ndĕ pătḗr, sī ri t rĕcṓrdor,

āduḗctŭs ĭn ṓras,

̄́ ̄́ ̄́

Tḗucrūs Rhœ

tēa

s prīmu mst ̄́

Ṓptāui ĭum‿ĕt a

̄́ ̄́

̄́ t quĕ lŏcu m rēgnṓ. nōndum‿I

l rces

ānt i

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

110 Pḗrgămĕæ stĕtĕra

nt; hăbĭta

b ua

llĭbŭs m is.

Cy̆ Cŏry̆ ̄́ ̄́

̄́ ̄́ ̄́

Hi nc mātḗr cūltri x bĕli ba

ntĭăque‿æ ra

̄́

I ǣu ă

̄́ ̄́ ̄́

̄́

d mquĕ nĕmu s, hīnc fi d sĭlḗntĭă sa

cris,

Ḗt ̄́ ̄́

̄́

iūncti cūrru m dŏmĭnæ sŭbĭḗrĕ lĕṓnes.

Ḗrgo‿ăgĭte‿ḗt ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

dīuu m dūcu nt quā iu ssă sĕqua mur:

ēmu ēt

̄́ ̄́ ̄́

115 Pla

c s uēntṓs Gnṓsĭă rḗgnă pĕta

mus.

a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Nḗc lōngṓ dīsta

nt cūrsu : mŏdŏ Iu ppĭtĕr dsit,

īs ĭn ṓris."

̄́ ̄́ ̄́

Tḗrtĭă lu x clāssḗm Crētæ si s tĕt

āri ĭt

̄́ ̄́

̄́ ̄́

Si c fātu s mĕrĭtṓs s mācta

u hŏnṓres,

Ăpṓllo,

̄́ ̄́ ̄́

Ta

urūm Nḗptūnṓ, tāuru m tĭbĭ, pu lchĕr

Zĕphy̆

̄́gram‿Hĭĕmi ĭbŭs a

̄́

̄́ ̄́ ̄́

120 Ni pĕcŭdḗm, ri s fēli c lbam.

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Fa

m uŏla

t pūlsu m rēgni s cēssi s sĕ pătḗrnis

̄́

I ŏmĕnḗă ŏră

̄́

d dŭcḗm, dēsḗrtăquĕ li t Crḗtæ,

ĕ ĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Hṓstĕ uăca r dŏmu m sēdḗsque‿āsta

r rĕli ctas.

Ṓrty̆ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Li nquĭmŭs gĭæ pōrtu s pĕlăgṓquĕ uŏla

mus

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

125 Ba

cchāta

mquĕ iŭgi s Nāxu m uĭrĭdḗmquĕ Dŏnu sam,

Ṓlĕăru æ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

m nĭuĕa

mquĕ Păru m spārsa

squĕ pĕr quor

ḗt

̄́ ̄́

̄́

Cy clădăs crēbri s lĕgĭmu s frĕtă cṓncĭtă tḗrris.

ḗxŏrĭtu ĭnĕ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Na

utĭcŭs r uărĭṓ cērta

m cla

mor:

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Hṓrtāntu r sŏcĭi Crēta

m prŏăuṓsquĕ pĕta

mus.

ā ĕu

̄́ ̄́ ̄́

130 Prṓsĕquĭtu r sūrgḗns pu ppī uḗntŭs ntis,

Ḗt ĭmŭr ṓris.

̄́ ̄́

̄́

tāndem‿a

ntīqui s Cūrḗtum‿ādla

b

Ḗrgo‿ăuĭdu ōpta ǣ u

̄́ ̄́ ̄́

s mūrṓs t mṓlĭŏr rbis

̄́ ̄́

Pḗrgămĕa

mquĕ uŏco,‿ḗt lǣta

m cōgnṓmĭnĕ gḗntem

ăma ĕ ārcḗmque‿āttṓllĕrĕ

̄́

Hṓrtŏr r fŏcṓs tḗctis.

ŏrĕ

̄́ ̄́ ̄́

̄́

135 Ia

mquĕ fĕrḗ sīccṓ sūbdu ctǣ li t pu ppes;

ārui ŏpĕra ă

̄́

̄́ ̄́ ̄́

Cṓnūbii s squĕ nŏui s t iŭuḗntus;

ĭdă

̄́ ̄́ ̄́

Iu ră dŏmṓsquĕ dăba

m: sŭbĭtṓ cūm ta

b mḗmbris

̄́ ̄́

̄́

Cṓrrūptṓ cǣli trāctu mĭsĕra

ndăquĕ uḗnit

̄́

A ēt a

̄́ ̄́

̄́

rbŏrĭbu

squĕ săti s quĕ lŭḗs lḗtĭfĕr nnus.

ănĭma āut æ

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

140 Li n quēba

nt dūlci s s gră trăhḗbant

ēxu ĭŭs a

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Cṓrpŏră; tu m stĕrĭli s rĕrĕ Si r gros,

̄́

A æ

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

rēba

nt hērbae‿ḗt uīctu m sĕgĕs gră nĕga

bat.

ṓrāclum‿Ṓrty̆

ăd

̄́ ̄́ ̄́

Ru rsŭs gĭæ Phœ

bu mquĕ rĕmḗnso

i ĕ

̄́ ̄́ ̄́

̄́ ̄́

Hṓrtātu r pătĕr r mări uĕnĭa

mquĕ prĕca ri,

u

̄́ ̄́ ̄́

̄́

145 Qua

m fēssi s fīnḗm rēbu s fĕrăt, ndĕ lăbṓrum

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Tḗmptāre‿a

uxĭlĭu m iŭbĕa

t, quō uḗrtĕrĕ cu rsus.

ĕrăt ḗt ănĭma ĭă

̄́

̄́

Nṓx tērri s l sṓmnŭs hăbḗbat:

Phry̆

Ḗffĭgĭḗs ̄́ ̄́ ̄́

̄́

sācræ dīuu m gĭi quĕ pĕna

tes,

̄́sque‿ēx i u

̄́ ̄́ ̄́

̄́

Quṓs mēcum‿a Trōia mĕdĭi gnĭbŭs rbis

Ḗxtŭlĕra nte‿ŏcŭlṓs āsta ĕ

̄́ ̄́ ̄́

150 m, uīsi‿a r iăcḗntis

̄́

I ̄́ ̄́

̄́

n sōmni s mūltṓ mănĭfḗstī lu mĭnĕ, qua se

i ̄́ ̄́

̄́

Plḗnă pĕr nsērta

s fūndḗbāt lu nă fĕnḗstras;

a

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Tu m sīc ffāri‿ḗt cūra

s hīs dḗmĕrĕ di ctis:

dḗlāto‿Ṓrty̆ Ăpṓllost,

̄́ ̄́

"Quṓd tĭbĭ gĭa

m dīctu rŭs

ḗt ēn u ltro‿ād ĭnă

̄́

̄́ ̄́ ̄́

155 Hi c cănĭt tŭă nṓs li m mi t tit.

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Nṓs tē Da

rdănĭa‿i ncēnsa tŭăque‿a

rmă sĕcu ti,

æ

̄́ ̄́ ̄́

Nṓs tŭmĭdu m sūb tḗ pērmḗnsī cla

ssĭbŭs quor,

̄́

I ēm ĭn a

̄́

d uḗntūrṓs tōllḗmŭs stră nĕpṓtes

̄́

I mque‿ūrbi

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

mpĕrĭu dăbĭmu s. tū mœ

nĭă ma

gnis

̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́

160 Ma

gnă păra lōngu mquĕ fŭgæ nē li nquĕ lăbṓrem.

ŏră

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

̄́

Mu tāndæ sēdḗs. nōn hæ c tĭbĭ li t sua

sit

a ĕre‿Ăpṓllo.

̄́ ̄́ ̄́ ̄́

Dḗlĭŭs ut Crētæ iūssi t cōnsi d

Ḗst ̄́ ̄́ ̄́

lŏcŭs, Hḗspĕrĭa

m Grāi cōgnṓmĭnĕ di cunt,

ārmi ātque‿

Anteprima
Vedrai una selezione di 11 pagine su 47
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 1 Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 2
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 6
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 11
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 16
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 21
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 26
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 31
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 36
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 41
Anteprima di 11 pagg. su 47.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro III tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti) Pag. 46
1 su 47
D/illustrazione/soddisfatti o rimborsati
Acquista con carta o PayPal
Scarica i documenti tutte le volte che vuoi
Dettagli
SSD
Scienze antichità, filologico-letterarie e storico-artistiche L-FIL-LET/04 Lingua e letteratura latina

I contenuti di questa pagina costituiscono rielaborazioni personali del Publisher stefantonellina di informazioni apprese con la frequenza delle lezioni di Lingua e letteratura latina e studio autonomo di eventuali libri di riferimento in preparazione dell'esame finale o della tesi. Non devono intendersi come materiale ufficiale dell'università Università degli Studi di Pisa o del prof Piazzi Lisa.
Appunti correlati Invia appunti e guadagna

Domande e risposte

Hai bisogno di aiuto?
Chiedi alla community