Ăsĭæ q ue‿ēuḗrtĕrĕ
̄́ ̄́
Pṓstquām rḗs Prĭămi gḗntem
̄́
I ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
mmĕrĭta
m uīsu m sŭpĕri s , cĕcĭdi t quĕ sŭpḗrbum
̄́
I ĭum‿ĕt ṓmnĭs ̄́ ̄́
l hŭmṓ fūma
t Nēptu nĭă Trṓia,
ērsa‿ḗxĭlĭa‿ḗt ̄́
̄́
Di u dēsḗrtās quæ rĕrĕ tḗrras
̄́
A ăgĭmu i
̄́ ̄́
̄́ ̄́
5 ugŭrĭi s r dīuu m clāssḗmquĕ sŭb p sa
̄́ ̄́
Phry̆
A ūr I
̄́ ̄́
ntāndro‿ḗt gĭæ mōli m mṓntĭbŭs dæ,
̄́
I ă ŭbĭ
̄́ ̄́
̄́ ̄́
ncērti quō fa
t fĕra
nt, si stĕrĕ dḗtur,
m a‿īncḗpĕrăt æ
̄́ ̄́
̄́
Cṓntrăhĭmu squĕ uĭrṓs. uīx pri stas
̄́
Ḗt A īs
̄́
pătĕr nchīsḗs dărĕ fa
t uḗlă iŭbḗbat,
ŏră ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
10 Li t cu m pătrĭæ lăcrĭma
ns pōrtu squĕ rĕli n quo
Ḗt ŭbĭ ḗxŭl ĭn a
̄́
̄́
cāmpṓs Trṓiă fŭi t. fĕrŏr ltum
ĭbŭs ḗt
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Cu m sŏcĭi s nātṓquĕ pĕna
t māgni s dis.
D ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Tḗrră prŏcu l uāsti s cŏlĭtu r Māuṓrtĭă ca
mpis
Ly̆
ĕs ăra ācri ă
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
(Thra
c nt) quōnda
m rēgna
t cu rgo,
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
15 Hṓspĭtĭum‿a
ntīquu m Trōiæ sŏcĭi q uĕ pĕna
tes
ēt ŏrĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Du m fōrtu nă fŭi t . fĕrŏr hu c li t cu ruo
ă īngrḗssŭs ĭni
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Mœ
nĭă pri m lŏcṓ fāti s quis
̄́
Æ ̄́ ̄́
nĕăda
squĕ mĕṓ nōmḗn dē nṓmĭnĕ fi n go.
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Sa
cră Dĭṓnǣæ mātri dīui squĕ fĕrḗbam
̄́
A ̄́ ̄́
20 uspĭcĭbu s cœ
ptṓrum‿ŏpĕru m, sŭpĕrṓquĕ nĭtḗntem
bam‿īn ŏrĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Cæ lĭcŏlu
m rēgi mācta li t ta
urum.
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Fṓrtĕ fŭi t iūxta tŭmŭlu s, quō cṓrnĕă su mmo
ĭbŭs ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Vi r
gūlta‿ḗt dēnsi s hāsti l hṓrrĭdă my rtus.
̄́
A ̄́ ̄́
ccēssi uĭrĭdḗmque‿ăb hŭmṓ cōnuḗllĕrĕ si l uam a
̄́ ̄́ ̄́
̄́
25 Cṓnātu s, rāmi s tĕgĕrem‿u t frōndḗntĭbŭs ras,
ĭlĕ
̄́ ̄́
Hṓrrēndum‿ḗt dīctu uĭdĕṓ mīra
b mṓnstrum.
ă ĭbŭs a
̄́ ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Na
m quǣ pri m sŏlṓ rūpti s rādi c rbos
ātrṓ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Vḗllĭtŭr, hu ic līquu ntūr sa
nguĭnĕ gu ttæ
Ḗt ĭdŭs
̄́ ̄́ ̄́
tērra
m tābṓ măcŭla
nt. mĭhĭ fri g hṓrror
ĭnĕ
̄́ ̄́
̄́ ̄́ ̄́
30 Mḗmbră quăti t gĕlĭdu squĕ cŏi t fōrmi d sa
nguis.
ĕt a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Ru rsŭs ltĕrĭu s lēntu m cōnuḗllĕrĕ ui men
̄́
I ḗt ĕ
̄́ ̄́ ̄́
nsĕquŏr cāusa
s pĕnĭtu s tēmpta
r lătḗntis:
̄́
A ĕt a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
tĕr ltĕrĭu s sĕquĭtu r dē cṓrtĭcĕ sa
nguis.
ănĭmṓ ăr ăgrḗstis
̄́ ̄́ ̄́
Mu ltă mŏuḗns Nȳmpha
s uĕnĕra
b
īuu a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
35 Gra
d mquĕ pătrḗm, Gĕtĭci s quī præ sĭdĕt ruis,
ĕ ōmḗnquĕ
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Ri t sĕcu
ndārḗnt uīsu s lĕua
rent.
ĭă
̄́ ̄́ ̄́
Tḗrtĭă sḗd pōstqua
m māiṓre‿hāsti l ni s u
̄́
A sque‿āduḗrsae‿ōblu
̄́ ̄́
ggrĕdĭṓr gĕnĭbu ctŏr hărḗnæ
a ĭlĭs i
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
(Ḗlŏquăr n sĭlĕa
m?) gĕmĭtu s lăcrĭma
b mo
̄́
A ăd a
̄́ ̄́
40 udītu r tŭmŭlo‿ḗt uōx rḗddĭtă fḗrtŭr uris:
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
"Qui d mĭsĕrum,‿Æ nēa
, lăcĕra
s? iām pa rcĕ sĕpu lto,
ĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Pa
rcĕ pĭa
s scĕlĕra
r mănu s. nōn mḗ tĭbĭ Trṓia
Ḗxtērnu a ĭtĕ
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
m tŭlĭt ut crŭŏr hi c dē sti p ma
nat.
ŭs ăua
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Hḗu fŭgĕ cru dēli s tērra
s, fŭgĕ li t rum:
Pŏly̆ ĕgo.‿hi ūm
̄́ ̄́ ̄́
45 Na
m dṓrŭs c cōnfi x fḗrrĕă tḗxit
ḗt īncrḗuĭt ăcu
̄́ ̄́
̄́
Tḗlōru m sĕgĕs iăcŭli s tis."
ĭnĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Tu m uēro‿a
ncĭpĭti mēntḗm fōrmi d prḗssus
Ṓbstĭpŭi ̄́ ̄́ ̄́
̄́ stĕtĕru ntquĕ cŏmae‿ḗt uōx fa
ucĭbŭs hæ sit.
Pŏly̆
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Hu nc dṓrum‿āuri quōnda
m cūm pṓndĕrĕ ma
gno
̄́
I ăt ălḗndum
̄́ ̄́
̄́ ̄́
50 nfēli x Prĭămu s fūrti m mānda
r
ĕrĕt a
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Thrḗĭcĭṓ rēgi , cūm ia
m dīffi d rmis
q ue‿ūrbem‿ṓbsĭdĭṓnĕ
̄́ ̄́ ̄́
Da
rdănĭæ cīngi uĭdḗret.
̄́lle,‿ŭt
I ŏpḗs ̄́ ̄́
frāctæ Tēucrum‿ḗt Fōrtu nă rĕcḗssit,
Ăgămḗmnŏnĭa ĭăque‿a
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Rḗs s uīctri c rmă sĕcu tus
Pŏly̆
ōmne‿a ĕt a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
55 Fa
s brūmpi t : dṓrum‿ōbtru ncăt, uro
ĭă
̄́ ̄́
̄́
Vi pŏtĭtu r. quīd nṓn mōrta
l pḗctŏră cṓgis,
̄́
A ṓssă
̄́ ̄́ ̄́
urī sa
cră fămḗs! pōstqua
m păuŏr rĕli quit,
̄́ ̄́
Dḗlēctṓs pŏpŭli‿a
d prŏcĕrḗs prīmu mquĕ părḗntem
̄́ ̄́
Mṓnstră dĕu m rĕfĕro,‿ḗt quǣ si t sēntḗntĭă pṓsco.
Ṓmnĭbŭs i ̄́dem‿ănĭmu ta‿ēxcḗdĕrĕ
̄́ ̄́
60 s, scĕlĕra tḗrra,
̄́
A
̄́
̄́
Li nquī pṓllūtum‿hṓspĭtĭum‿ḗt dărĕ cla
ssĭbŭs ustros.
Pŏly̆
Ḗrgo‿īnsta ĕt i
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
urāmu s dṓrō fu nŭs: ngens
̄́
A ĭbŭs a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
ggĕrĭtu r tŭmŭlṓ tēllu s; stānt ma
n ræ,
ātra
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Cæ rŭlĕi s mǣstæ uītti s quĕ cŭprḗsso,
̄́
Ḗt ĭădḗs ̄́
65 cīrcum‿I
l crīnḗm dē mṓrĕ sŏlu tæ;
̄́
I ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
nfĕrĭmu s tĕpĭdṓ spūma ntĭă cy mbĭă la
cte
ḗt ănĭma
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Sa
nguĭnĭs sācri pătĕra
s mquĕ sĕpu lcro
ḗt ̄́
Cṓndĭmŭs māgna sūprḗmūm uṓcĕ cĭḗmus.
̄́nde‿ŭbĭ
I ă ăquĕ
̄́
̄́
pri m fĭdḗs pĕlăgṓ, plāca
t uḗnti
̄́
A ĭn a
̄́ ̄́ ̄́
̄́
70 Da
nt mărĭa‿ḗt lēni s crĕpĭta
ns uŏcăt ustĕr ltum,
ēt ŏră
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Dḗdūcu nt sŏcĭi nāui s li t cṓmplent.
que‿ūrbḗsquĕ
̄́ ̄́ ̄́
Prṓuĕhĭmu r pōrtu tērræ rĕcḗdunt.
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Sa
cră mări cŏlĭtu r mĕdĭṓ grāti s sĭmă tḗllus
Nereidum matri et Neptuno Aegaeo,
a ōra ēt ŏră
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
75 Qua
m pĭŭs rquĭtĕnḗns s li t ci r cum
My̆ Gy̆ărṓquĕ
Ḗrrāntḗm ̄́ ̄́
cŏno‿ḗ cēlsa rĕui nxit,
̄́
I ḗt
̄́ ̄́
mmōta
mquĕ cŏli dĕdĭt cōntḗmnĕrĕ uḗntos.
̄́ ̄́ ̄́
Hu c fĕrŏr: hæ c fēssṓs tūtṓ plăcĭdi ssĭmă pṓrtu
̄́
A ḗgrēssi ŭr Ăpṓllĭnĭs u
̄́ ̄́
̄́
ccĭpĭt. uĕnĕra
m rbem.
Ănĭu i d em‿hŏmĭnu
̄́ ̄́
̄́ ̄́
80 Rḗx s, rēx m Phœ
bi quĕ săcḗrdos,
ḗt ūs
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Vi ttīs sācra rĕdĭmi t tḗmpŏră la
uro
̄́
Ṓccūrri ādgnṓuĭt ămi
̄́ ̄́
t; uĕtĕrem‿A
nchīsḗn c
um.
ēt
̄́ ̄́ ̄́
Iu ngĭmŭs hṓspĭtĭṓ dēxtra
s tḗctă sŭbi m us.
ār
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Tḗmplă dĕi sāxṓ uĕnĕra b stru ctă uĕtu sto:
ĕ,
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
85 "Da prŏprĭa
m, Thȳmbræ dŏmu m; dā mœ
nĭă fḗssis
Ḗt ḗt ram‿ūrbḗm;
̄́ ̄́
gĕnŭs mānsu sērua‿a
ltĕră Trṓiæ
tque‿īmmi ĭs Ăchi
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Pḗrgămă, rḗlĭquĭa
s Dănăum‿a t lli.
ĕ ŭbĭ
̄́ ̄́
Quḗm sĕquĭmu r? quōue‿i r iŭbḗs? pṓnĕrĕ sḗdes?
a tque‿ănĭmi īlla ĕrĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Da
, pătĕr, ugŭrĭum‿a s b nṓstris."
ĕă ŭs ĕra ă
̄́ ̄́
̄́ ̄́
90 Vi x fa
t m: trĕmĕre‿ṓmnĭă ui s rĕpḗnte,
ĭnăquḗ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Li m lāuru squĕ dĕi tōtu squĕ mŏuḗri
e‿ădy̆
r ă ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Mṓns cīrcum‿ḗt mūgi ti s cōrti n rĕclu sis.
ăd a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Su mmīssi pĕtĭmu s tērra
m; uōx fḗrtŭr uris:
ā
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
"Da
rdănĭdæ dūri , quǣ uṓs sti rpĕ părḗntum
ă ĕădḗm u
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
95 Pri m tŭli t tēllu s, uōs bĕrĕ læ to
̄́
A ānti q uam‿ēxqui ĭtĕ ̄́
̄́ ̄́
ccĭpĭḗt rĕdŭcḗs. r ma
trem.
̄́
Æ ĭtŭr ṓris
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Hi c dŏmŭs nēæ cūncti s dŏmĭna
b
Ḗt ăb i
̄́ ̄́ ̄́
nāti nātṓrum‿ēt qui nāscḗntŭr llis."
ēxṓrtă
̄́ ̄́ ̄́
Hæ c Phœ
bu s; mīxtṓque‿īngḗns tŭmu ltu
ĕă
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
100 Læ tĭtĭa,‿ḗt cūncti quǣ si nt mœ
nĭă quæ runt,
ḗrrānti
̄́ ̄́
̄́
Quṓ Phœ
bu s uŏcĕt s iŭbĕa
tquĕ rĕuḗrti.
̄́ ̄́
Tu m gĕnĭtṓr uĕtĕru m uōluḗns mŏnĭmḗntă uĭrṓrum
̄́ ăĭt ̄́
"A
udīte,‿ṓ prŏcĕrḗs," "ḗt spēs di s cĭtĕ uḗstras.
i
̄́ ̄́ ̄́
Crḗtă Iŏui s māgni mĕdĭṓ iăcĕt n sŭlă pṓnto,
Īdæ ŭs ŭbi‿ḗt ŭlă
̄́ ̄́
̄́
105 Mṓns gēnti s cūna
b nṓstræ.
ūbḗrrĭmă
̄́ ̄́
Cḗntum‿ūrbḗs hăbĭta
nt māgna
s, rḗgna,
ĭmŭs u ̄́te‿āudi ă
̄́ ̄́ ̄́
Ma
x ndĕ pătḗr, sī ri t rĕcṓrdor,
āduḗctŭs ĭn ṓras,
̄́ ̄́ ̄́
Tḗucrūs Rhœ
tēa
s prīmu mst ̄́
Ṓptāui ĭum‿ĕt a
̄́ ̄́
̄́ t quĕ lŏcu m rēgnṓ. nōndum‿I
l rces
ānt i
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
110 Pḗrgămĕæ stĕtĕra
nt; hăbĭta
b ua
llĭbŭs m is.
Cy̆ Cŏry̆ ̄́ ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Hi nc mātḗr cūltri x bĕli ba
ntĭăque‿æ ra
̄́
I ǣu ă
̄́ ̄́ ̄́
̄́
d mquĕ nĕmu s, hīnc fi d sĭlḗntĭă sa
cris,
Ḗt ̄́ ̄́
̄́
iūncti cūrru m dŏmĭnæ sŭbĭḗrĕ lĕṓnes.
Ḗrgo‿ăgĭte‿ḗt ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
dīuu m dūcu nt quā iu ssă sĕqua mur:
ēmu ēt
̄́ ̄́ ̄́
115 Pla
c s uēntṓs Gnṓsĭă rḗgnă pĕta
mus.
a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Nḗc lōngṓ dīsta
nt cūrsu : mŏdŏ Iu ppĭtĕr dsit,
īs ĭn ṓris."
̄́ ̄́ ̄́
Tḗrtĭă lu x clāssḗm Crētæ si s tĕt
āri ĭt
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Si c fātu s mĕrĭtṓs s mācta
u hŏnṓres,
Ăpṓllo,
̄́ ̄́ ̄́
Ta
urūm Nḗptūnṓ, tāuru m tĭbĭ, pu lchĕr
Zĕphy̆
̄́gram‿Hĭĕmi ĭbŭs a
̄́
̄́ ̄́ ̄́
120 Ni pĕcŭdḗm, ri s fēli c lbam.
ă
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Fa
m uŏla
t pūlsu m rēgni s cēssi s sĕ pătḗrnis
̄́
I ŏmĕnḗă ŏră
̄́
d dŭcḗm, dēsḗrtăquĕ li t Crḗtæ,
ĕ ĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Hṓstĕ uăca r dŏmu m sēdḗsque‿āsta
r rĕli ctas.
Ṓrty̆ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Li nquĭmŭs gĭæ pōrtu s pĕlăgṓquĕ uŏla
mus
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
125 Ba
cchāta
mquĕ iŭgi s Nāxu m uĭrĭdḗmquĕ Dŏnu sam,
Ṓlĕăru æ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
m nĭuĕa
mquĕ Păru m spārsa
squĕ pĕr quor
ḗt
̄́ ̄́
̄́
Cy clădăs crēbri s lĕgĭmu s frĕtă cṓncĭtă tḗrris.
ḗxŏrĭtu ĭnĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Na
utĭcŭs r uărĭṓ cērta
m cla
mor:
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Hṓrtāntu r sŏcĭi Crēta
m prŏăuṓsquĕ pĕta
mus.
ā ĕu
̄́ ̄́ ̄́
130 Prṓsĕquĭtu r sūrgḗns pu ppī uḗntŭs ntis,
Ḗt ĭmŭr ṓris.
̄́ ̄́
̄́
tāndem‿a
ntīqui s Cūrḗtum‿ādla
b
Ḗrgo‿ăuĭdu ōpta ǣ u
̄́ ̄́ ̄́
s mūrṓs t mṓlĭŏr rbis
̄́ ̄́
Pḗrgămĕa
mquĕ uŏco,‿ḗt lǣta
m cōgnṓmĭnĕ gḗntem
ăma ĕ ārcḗmque‿āttṓllĕrĕ
̄́
Hṓrtŏr r fŏcṓs tḗctis.
ŏrĕ
̄́ ̄́ ̄́
̄́
135 Ia
mquĕ fĕrḗ sīccṓ sūbdu ctǣ li t pu ppes;
ārui ŏpĕra ă
̄́
̄́ ̄́ ̄́
Cṓnūbii s squĕ nŏui s t iŭuḗntus;
ĭdă
̄́ ̄́ ̄́
Iu ră dŏmṓsquĕ dăba
m: sŭbĭtṓ cūm ta
b mḗmbris
̄́ ̄́
̄́
Cṓrrūptṓ cǣli trāctu mĭsĕra
ndăquĕ uḗnit
̄́
A ēt a
̄́ ̄́
̄́
rbŏrĭbu
squĕ săti s quĕ lŭḗs lḗtĭfĕr nnus.
ănĭma āut æ
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
140 Li n quēba
nt dūlci s s gră trăhḗbant
ēxu ĭŭs a
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Cṓrpŏră; tu m stĕrĭli s rĕrĕ Si r gros,
̄́
A æ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
rēba
nt hērbae‿ḗt uīctu m sĕgĕs gră nĕga
bat.
ṓrāclum‿Ṓrty̆
ăd
̄́ ̄́ ̄́
Ru rsŭs gĭæ Phœ
bu mquĕ rĕmḗnso
i ĕ
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Hṓrtātu r pătĕr r mări uĕnĭa
mquĕ prĕca ri,
u
̄́ ̄́ ̄́
̄́
145 Qua
m fēssi s fīnḗm rēbu s fĕrăt, ndĕ lăbṓrum
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Tḗmptāre‿a
uxĭlĭu m iŭbĕa
t, quō uḗrtĕrĕ cu rsus.
ĕrăt ḗt ănĭma ĭă
̄́
̄́
Nṓx tērri s l sṓmnŭs hăbḗbat:
Phry̆
Ḗffĭgĭḗs ̄́ ̄́ ̄́
̄́
sācræ dīuu m gĭi quĕ pĕna
tes,
̄́sque‿ēx i u
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Quṓs mēcum‿a Trōia mĕdĭi gnĭbŭs rbis
Ḗxtŭlĕra nte‿ŏcŭlṓs āsta ĕ
̄́ ̄́ ̄́
150 m, uīsi‿a r iăcḗntis
̄́
I ̄́ ̄́
̄́
n sōmni s mūltṓ mănĭfḗstī lu mĭnĕ, qua se
i ̄́ ̄́
̄́
Plḗnă pĕr nsērta
s fūndḗbāt lu nă fĕnḗstras;
a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Tu m sīc ffāri‿ḗt cūra
s hīs dḗmĕrĕ di ctis:
dḗlāto‿Ṓrty̆ Ăpṓllost,
̄́ ̄́
"Quṓd tĭbĭ gĭa
m dīctu rŭs
ḗt ēn u ltro‿ād ĭnă
̄́
̄́ ̄́ ̄́
155 Hi c cănĭt tŭă nṓs li m mi t tit.
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Nṓs tē Da
rdănĭa‿i ncēnsa tŭăque‿a
rmă sĕcu ti,
æ
̄́ ̄́ ̄́
Nṓs tŭmĭdu m sūb tḗ pērmḗnsī cla
ssĭbŭs quor,
̄́
I ēm ĭn a
̄́
d uḗntūrṓs tōllḗmŭs stră nĕpṓtes
̄́
I mque‿ūrbi
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
mpĕrĭu dăbĭmu s. tū mœ
nĭă ma
gnis
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
160 Ma
gnă păra lōngu mquĕ fŭgæ nē li nquĕ lăbṓrem.
ŏră
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Mu tāndæ sēdḗs. nōn hæ c tĭbĭ li t sua
sit
a ĕre‿Ăpṓllo.
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Dḗlĭŭs ut Crētæ iūssi t cōnsi d
Ḗst ̄́ ̄́ ̄́
lŏcŭs, Hḗspĕrĭa
m Grāi cōgnṓmĭnĕ di cunt,
ārmi ātque‿
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro VI tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro XII tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro II tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro IV tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)