̄́
A ŭs ăb ṓris
̄́ ̄́ ̄́
rmă uĭru mquĕ cănṓ, Trōiæ quī pri m
̄́
I ălĭa
̄́ ̄́ ̄́
t m fātṓ prŏfŭgu s Lāui n iăquĕ uḗnit
ŏră, ltum‿īlle‿ḗt ŭs ĕt a
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Li t mu tērri s iācta
t lto
ŏb i
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Vi sŭpĕru
m, sǣuæ mĕmŏrḗm Iūnṓnĭs r am, u
̄́ ̄́ ̄́
5 Mu ltă quŏque‿ḗt bēllṓ pāssu s, dūm cṓndĕrĕt rbem
̄́
I u
̄́ ̄́
nfērrḗtquĕ dĕṓs Lătĭṓ, gĕnŭs ndĕ Lăti n um
̄́
A ātque‿a
̄́ ̄́
̄́
lbāni q uĕ pătrḗs ltǣ mœ
nĭă Rṓmæ.
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Mu să, mĭhi cāusa
s mĕmŏra
, quō nu mĭnĕ læ so
ă ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Qui duĕ dŏlḗns rēgi n dĕu m tōt uṓluĕrĕ ca
sus
̄́
I ĕ ădi ĕ
̄́ ̄́ ̄́
10 nsīgnḗm pĭĕta
t uĭru m, tŏt r lăbṓres
̄́
I ne‿ănĭmi i
̄́
̄́ ̄́ ̄́
mpŭlĕri t. Tāntæ s cǣlḗstĭbŭs r æ?
̄́ (Ty̆
V ānti ̄́ ̄́ ̄́
rbs q uă fŭi t rĭi tĕnŭḗrĕ cŏlṓni)
̄́ ălĭa ăquĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Ka
rthāgo,‿I
t m cōntra Tĭbĕri n lṓnge
Ṓstĭă, ĕs ŏpu s que‿āspḗrrĭmă
̄́
̄́ ̄́
di u m stŭdĭi bḗlli;
ṓmnĭbŭs u
̄́ ̄́ ̄́
̄́
15 Qua
m Iūnṓ fērtu r tērri s măgĭs nam
hīc i a
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Pṓsthăbĭta cŏlŭi s sĕ Sămṓ:⁔ l lĭŭs rma,
ḗsse,
̄́ ̄́
̄́
Hi c cūrru
s fŭĭt; hṓc rēgnu m dĕă gḗntĭbŭs
ă
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Si quā fa
t sĭna
nt, iām tu m tēndi tquĕ fŏuḗtque.
ĕni no‿ā
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Prṓgĕnĭḗm sĕd m Trōia sa
nguĭnĕ du ci
̄́ Ty̆
A ōli a
̄́ ̄́ ̄́
̄́
20 udĭĕra
t, rĭa
s m quǣ uḗrtĕrĕt rces;
̄́
̄́
Hi nc pŏpŭlu m lātḗ rēgḗm bēllṓquĕ sŭpḗrbum
Lĭby̆æ
̄́ ̄́
Vḗntūrum‿ḗxcĭdĭṓ : sīc uṓluĕrĕ Pa
rcas.
̄́
I ̄́
̄́
d mĕtŭḗns uĕtĕri s quĕ mĕmṓr Sātu rnĭă bḗlli,
̄́
ă a īs A
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Pri m quŏd d Trōia
m prō ca
r gḗssĕrăt rgis:
āru
̄́ ̄́
̄́ ̄́
25 Nḗcdum‿ĕtĭa
m cāusae‿i r m sǣui quĕ dŏlṓres
Ḗxcĭdĕra ănĭmṓ; a
̄́ ̄́
nt mănĕt ltā mḗntĕ rĕpṓstum
que‿īniu
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Iu dĭcĭu m Părĭdi s sprētæ rĭă fṓrmæ
Găny̆
Ḗt i ̄́ ̄́
gĕnŭs nuīsum‿ḗt rāpti mḗdĭs hŏnṓres:
āccḗnsă ōs æ
̄́ ̄́
̄́
Hi s sŭpḗr iācta
t quŏrĕ tṓto
tque‿īmmi ĭs Ăchi
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
30 Trṓās, rḗlĭquĭa
s Dănăum‿a t l li,
̄́
A a
̄́ ̄́
rcēba
t lōngḗ Lătĭṓ, mūltṓsquĕ pĕr nnos
Ḗrrāba ācti
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
nt fāti s mărĭa‿ṓmnĭă ci r cum.
ĕra ām
̄́ ̄́ ̄́
Ta
ntǣ mṓlĭs t Rōma
n cṓndĕrĕ gḗntem.
ē ĭn a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Vi x cṓnspēctu Sĭcŭlæ tēllu rĭs ltum æ
̄́ ̄́ ̄́
35 Vḗlă dăba
nt lǣti‿ḗt spūma
s sălĭs rĕ rŭḗbant,
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Cu m Iūno‿æ tērnu m sērua
ns sūb pḗctŏrĕ uṓlnus
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Hæ c sēcu
m: "Mēne‿i ncēptṓ dēsi s tĕrĕ ui ctam
̄́ ălĭa
̄́
Nḗc pōsse‿I
t Tēucrṓrum‿āuḗrtĕrĕ rḗgem?
sne‿ēxu
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Qui ppĕ uĕtṓr fāti s. Pālla rĕrĕ cla
ssem
̄́
A tque‿īpsṓs
̄́ ̄́
40 rgīuum‿a pŏtŭi t sūbmḗrgĕrĕ pṓnto
̄́
V ṓb Āia ĭs Ŏi
̄́ ̄́ ̄́
nĭŭs nōxam‿ḗt fŭrĭa
s c lei?
̄́
I ta‿ē i
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
psă Iŏui s răpĭdu m iăcŭla nu bĭbŭs g nem
ēuḗrtītque‿æ
̄́
̄́ ̄́
Di siēci t quĕ rătḗs quŏră uḗntis,
̄́llum‿ēxspi
I āntḗm ō ̄́
̄́ ̄́
r trānsfi x pḗctŏrĕ fla
mmas
ĭt ăcu
̄́ ̄́
̄́ ̄́
45 Tu
rbĭnĕ cṓrrĭpŭi t scŏpŭlṓque‿īnfi x to;
̄́
A ĕgŏ, ă
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
st quæ dīuom‿i n
cēdṓ rēgi n Iŏui sque
Ḗt ḗt ūna a
̄́ ̄́ ̄́
sŏrŏr cōniu nx, cūm gḗntĕ tŏt nnos
ădṓrat
̄́
Bḗllă gĕro.‿Ḗt quīsqua
m nūmḗn Iūnṓnĭs
āri īmpṓnĕt
̄́ ̄́ ̄́
Præ tĕrĕa‿a
ut sūpplḗx s hŏnṓrem?"
ĭă
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
50 Ta
l fla
mmātṓ sēcu m dĕă cṓrdĕ uŏlu tans
̄́
A
̄́
̄́ ̄́
Ni mbōrum‿i n pătrĭa
m, lŏcă fḗtă fŭrḗntĭbŭs ustris,
̄́ ̄́
Æ ŏlĭa Æ ŏlŭs a
̄́ ̄́
̄́
m uĕnĭt. Hi c uāstṓ rēx ntro
̄́ ̄́
Lu ctānti s uēntṓs tēmpḗstātḗsquĕ sŏnṓras
̄́
I a ēt
̄́ ̄́
̄́
mpĕrĭṓ prĕmĭt c uīncli s ca
rcĕrĕ frḗnat.
̄́lli‿īndi
I ̄́
̄́
55 g nāntḗs māgnṓ cūm mu rmŭrĕ mṓntis
̄́
Æ ŏlŭs a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Ci rcūm cla
ustră frĕmu nt; cēlsa sĕdĕt rce
̄́tque‿ănĭmṓs ēt i ̄́
Scḗptră tĕnḗns mōlli tḗmpĕrăt ras.
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Ni făcĭa
t, mărĭa‿a
c tērra
s cǣlu mquĕ prŏfu ndum
a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Qui ppĕ fĕra
nt răpĭdi sēcu m uērra
ntquĕ pĕr uras:
ṓmnĭpŏtḗns a a
̄́ ̄́ ̄́
60 Sḗd pătĕr spēlu ncīs bdĭdĭt tris
i a
̄́
̄́
Hṓc mĕtŭḗns mōlḗmque‿ēt mṓntīs n sŭpĕr ltos
̄́
I ̄́
̄́ ̄́
mpŏsŭi t, rēgḗmquĕ dĕdi t quī fœ
dĕrĕ cḗrto
Ḗt ̄́ ̄́
prĕmĕre‿ḗt lāxa
s scīrḗt dărĕ iu ssŭs hăbḗnas.
̄́
A u
̄́ ̄́
d quēm tu m Iūnṓ sūpplḗx hīs uṓcĭbŭs sast:
̄́ ŏlĕ a
tque‿hŏmĭnu
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
65 "Æ (na
mquĕ tĭbi dīuu m pătĕr m rex
Ḗt ēt
̄́
̄́
mūlcḗrĕ dĕdi t flūctu s tṓllĕrĕ uḗnto),
ĭnĭmi ă ĭgăt æ
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Gḗns c mĭhi Tȳrrhḗnūm na
u quor
̄́ ̄́
I ĭum‿ĭn I ălĭa
̄́ ̄́ ̄́
l t m pōrta
ns uīctṓsquĕ pĕna
tis:
̄́
I ̄́
̄́ ̄́
ncŭtĕ ui m uēnti s sūbmḗrsāsque‿ṓbrŭĕ pu ppes,
̄́
A ăgĕ ērsṓs ēt ĭcĕ
̄́ ̄́
70 ut di u di s cṓrpŏră pṓnto.
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Su nt mĭhĭ bi
s sēptḗm prǣsta
ntī cṓrpŏrĕ Ny mphæ,
ūm
̄́ ̄́ ̄́
Qua
r quæ fōrma pūlchḗrrĭmă Dḗĭŏpḗa,
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Cṓnūbiṓ iūnga
m stăbĭli prŏprĭa
mquĕ dĭca
bo,
Ṓmnīs u ĭbŭs a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
t tēcu m mĕrĭti s prō ta
l nnos
Ḗxĭgăt ḗt ̄́ ̄́
75 pūlchra făcĭa
t tē prṓlĕ părḗntem."
̄́
Æ ŏlŭs ṓ ă, ṓptes,
̄́ ̄́ ̄́
hæ c cōntra
: "Tŭŭs, rēgi n quĭd
Ḗxplōra ĕ
̄́ ̄́ ̄́
r lăbṓr; mĭhĭ iu ssă căpḗssĕrĕ fa
s est.
̄́ ̄́
Tu mĭhĭ quṓdcūmque‿hṓc rēgni , tū scḗptră Iŏuḗmque
ĕpŭli āccu
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Cṓncĭlĭa
s, tū da
s s mbĕrĕ di u um
̄́ ̄́
̄́ ̄́
80 Ni mbōru mquĕ făci s tēmpḗstātu mquĕ pŏtḗntem."
ŭbĭ
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Hæ c di ctă, căuu m cōnuḗrsā cu spĭdĕ mṓntem
̄́
I i a a
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
mpŭlĭt n lătŭs: c uēnti uĕlŭt gmĭnĕ fa
cto,
ēt
̄́ ̄́ ̄́
Qua dătă pṓrtă, rŭu nt tḗrrās tu rbĭnĕ pḗrflant.
̄́
I mque‿ā i
̄́
̄́ ̄́
ncŭbŭḗrĕ mări tōtu sḗdĭbŭs mis
̄́
V
na‿Ēuru
̄́ ̄́ ̄́
85 squĕ Nŏtu squĕ rŭu nt crēbḗrquĕ prŏcḗllis
̄́
A ḗt ād ŏră
̄́ ̄́
̄́
frĭcŭs uāstṓs uōluu nt li t flu ctus.
̄́
I ̄́ ̄́
nsĕquĭtu
r clāmṓrquĕ uĭru m strīdṓrquĕ rŭdḗntum.
Ḗrĭpĭu
̄́ ̄́
nt sŭbĭtṓ nūbḗs cǣlu mquĕ dĭḗmque
ŏcŭli i a
̄́
̄́ ̄́
Tḗucrōrum‿ḗx s ; pōntṓ nōx ncŭbăt tra;
̄́
I i æ
̄́
̄́ ̄́
90 ntŏnŭḗrĕ pŏli‿ḗt crēbri s mĭcăt gnĭbŭs ther
īntḗntānt ṓmnĭă
̄́ ̄́
Præ sēntḗmquĕ uĭri s mṓrtem.
̄́
Ḗxtēmplo‿Æ ŏrĕ
̄́ ̄́ ̄́
nēæ sōluu
ntūr fri g mḗmbra;
̄́
I ḗt ād ĕră ̄́
̄́ ̄́
ngĕmĭt dŭplĭci s tēndḗns si d pa
lmas
ĭă
̄́ ̄́
Ta
l uṓcĕ rĕfḗrt: "Ō tḗrquĕ quătḗrquĕ bĕa
ti,
ānte‿ṓră a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
95 Qui s pătru m Trōiæ sūb mœ
nĭbŭs ltis
ṓppĕtĕre!‿ṓ ̄́ ̄́
Cṓntĭgĭt Dănău m fōrti s sĭmĕ gḗntis
̄́
īdḗ! ĭăci ōccu
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Ty d mēne‿I
l s mbĕrĕ ca
mpis
que‿ănĭmam‿ha ēffu
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Nṓn pŏtŭi ssĕ tŭa nc ndĕrĕ dḗxtra,
̄́
ŭbi‿Æ ăcĭdæ ŭbi‿i
̄́ ̄́ ̄́
Sæ uŭs tēlṓ iăcĕt Hḗctŏr, n gens
ŭbĭ u
̄́ ̄́
̄́
100 Sa
rpēdṓn, tṓt Sĭmŏi
s cōrrḗptă sŭb ndis
sque‿ēt
̄́ ̄́ ̄́
Scu tă uĭru
m gălĕa fṓrtĭă cṓrpŏră uṓluit!"
ĭă Ăquĭlṓnĕ
̄́ ̄́ ̄́
Ta
l ia
ctānti strīdḗns prŏcḗlla
sque‿ād ĕră
̄́
̄́ ̄́
Vḗlum‿āduḗrsă fĕri t flūctu si d tṓllit.
ĕt u
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Fra
ngūntu
r rēmi ; tūm prṓra‿āuḗrtĭt ndis
i ăquæ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
105 Da
t lătŭs: n sĕquĭtu r cŭmŭlṓ prǣru ptŭs mons.
u
̄́ ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Hi sūmmo‿i n flūctu pēndḗnt; hīs ndă dĕhi s cens
ăpĕri æ
̄́ ̄́
̄́
Tḗrram‿īntḗr flūctu s t, fŭrĭt stŭs hărḗnis.
a īn ă
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Tri s Nŏtŭs brēpta
s sa x lătḗntĭă tṓrquet ̄́
ă: Ĭtăli ̄́s quae‿īn A
̄́ ̄́ ̄́
̄́
(Sa
x uŏca
nt mĕdĭi flu ctĭbŭs ras,
ĕ Ḗurŭs ăb a
̄́ ̄́
̄́
110 Dṓrsum‿īmma
n mări sūmmṓ), trīs lto
̄́
I ūrguḗt ĭlĕ
̄́
̄́ ̄́
n brĕuĭa‿ḗt Sȳrti s (mĭsĕra
b ui s u)
̄́
I ātque‿a
̄́
̄́ ̄́ ̄́
nlīdi tquĕ uădi s ggĕrĕ ci n gĭt hărḗnæ.
̄́ Ly̆
V Ŏrṓnten,
̄́ ̄́
nām, quæ cĭṓs fīdu mquĕ uĕhḗbăt
̄́
I a
nte‿ŏcŭlṓs īngḗns ā
̄́
psĭŭs uḗrtĭcĕ pṓntus
̄́
I ḗxcŭtĭtu
̄́ ̄́
̄́ ̄́
115 n pūppi m fĕrĭt: r prōnu squĕ măgi ster
i a īlla ĭbi
̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Vṓluĭtŭr n căpŭt; st m tēr flu ctŭs d em
ăgḗns æ
̄́ ̄́
Tṓrquĕt cīrcum‿ḗt răpĭdu s uŏrăt quŏrĕ uṓrtex.
̄́
A īn ̄́ ̄́
̄́
ppārḗnt rāri nāntḗs gu rgĭtĕ ua
sto,
̄́
A que‿ēt ă u
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
rmă uĭru m tăbŭlæ Trṓĭă ga
z pĕr ndas.
̄́ Ăcha
̄́ ̄́
̄́
120 Ia
m uălĭdam‿I
liŏnĕi nāuḗm, iām fṓrtĭs tæ,
Ḗt Ăba ēt Ălḗtes,
̄́ ̄́ ̄́
quā uḗctŭs s qua grāndæ uŭs
ĭt ĭbŭs ṓmnes
̄́ ̄́
̄́ ̄́
Vi c hĭḗmps; lāxi s lătĕru m cōmpa
g
̄́
A ĭnĭmi ̄́cum‿īmbrḗm
̄́ ̄́ ̄́
ccĭpĭu nt rīmi s quĕ făti s cunt.
̄́
I ̄́ ̄́
ntĕrĕa māgnṓ mīscḗrī mu rmŭrĕ pṓntum
Ḗmīssa
mque‿hĭĕmḗm ĕt i
̄́ ̄́
̄́ ̄́
125 sēnsi t Nēptu nŭs mis
ĕt a
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Sta
gnă rĕfu să uădi s , grăuĭtḗr cōmmṓtŭs, lto
ḗxtŭlĭt u
̄́ ̄́ ̄́
Prṓspĭcĭḗns sūmma plăcĭdu m căpŭt nda.
̄́ æ
̄́ ̄́ ̄́
̄́
Di s iēctam‿Æ nēæ tōtṓ uĭdĕt quŏrĕ cla
ssem,
ṓpprēssṓs
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Flu ctĭbŭs Trōa
s cǣli q uĕ rŭi n a.
ĕt i
̄́ ̄́
130 Nḗc lătŭḗrĕ dŏli frātrḗm Iūnṓnĭs r æ.
Zĕphy̆
Ḗurum‿ād ĭă
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
sḗ ru mquĕ uŏca
t, dēhinc ta
l fa
tur:
̄́ ̄́
̄́ ̄́
"Ta
ntănĕ uṓs gĕnĕri s tĕnŭi t fīdu cĭă uḗstri?
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Ia
m cǣlu
m tērra
mquĕ mĕṓ sĭnĕ nu mĭnĕ, uḗnti,
āudḗtīs
̄́
̄́
Mi scēre‿ḗt tānta
s tṓllĕrĕ mṓles?
ĕgŏ...! ̄́ ̄́
135 Quṓs sḗd mōtṓs prǣsta
t cōmpṓnĕrĕ flu ctus.
̄́
̄́ ̄́
Pṓst mĭhĭ nṓn sĭmĭli pœ
na cōmmi ssă lŭḗtis.
ūra ĕ q ue‿hǣc ĭtĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
Ma
t t fŭga
m rēgi di c uḗstro:
īlli‿i ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Nṓn m pĕrĭu m pĕlăgi sǣuu mquĕ trĭdḗntem,
i ̄́lle‿īmma ĭă
̄́ ̄́ ̄́
Sḗd mĭhĭ sṓrtĕ dătu m. Tĕnĕt n sa
xa,
Ḗurĕ, īlla ĭn a
̄́ ̄́ ̄́
140 Vḗstrās, dŏmṓs; sē ia
ctĕt ula
̄́
Æ ŏlŭs ḗt ̄́
clāusṓ uēntṓrūm ca
rcĕrĕ rḗgnet."
ăĭt ḗt ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Si c dīctṓ cĭtĭu s tŭmĭda‿æ quŏră pla
cat
̄́ ̄́ ̄́
Cṓllēcta
squĕ fŭga
t nūbḗs sōlḗmquĕ rĕdu cit.
ŏthŏḗ ḗt ādni ŭs ăcu
̄́ ̄́
̄́
Cy m sĭmŭl Trītṓn x to
i
̄́ ̄́ ̄́
145 Dḗtrūdu nt nāui s scŏpŭlṓ; lĕuăt psĕ trĭdḗnti
Ḗt ăpĕri ēt æ
̄́ ̄́
̄́ ̄́
uāsta
s t Sȳrti s tḗmpĕrăt quor
̄́
A ĭtŭr u
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
tquĕ rŏti s sūmma
s lĕuĭbu s pērla
b ndas.
̄́
A ̄́
̄́ ̄́
c uĕlŭti māgno‿i n pŏpŭlṓ cūm sæ pĕ cŏṓrtast
t que‿ănĭmi īgnṓbĭlĕ ̄́
̄́ ̄́
Sḗdĭtĭṓ sǣui s uu lgus,
ēt ă a
̄́ ̄́ ̄́ ̄́ ̄́
150 Ia
mquĕ făcḗs sa
x uŏla
nt, fŭrŏr rmă mĭni strat;
ĕ
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́
Tu m, pĭĕta
t grăuem‿a
c mĕrĭti s sī fṓrtĕ uĭru m quem
ārrḗctīsque‿a a
̄́ ̄́
Cṓnspēxḗrĕ, sĭlḗnt urĭbŭs dstant;
̄́
I ănĭmṓs ēt ̄́
̄́ ̄́
llĕ rĕgi t dīcti s pḗctŏră mu lcet:
æ
̄́ ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Si c cūnctu s pĕlăgi cĕcĭdi t frăgŏr, quŏră pṓstquam
ăpḗrto
155 Prṓspĭcĭḗns gĕnĭtṓr cǣlṓque‿īnuḗctŭs
ĕquṓs ̄́ ̄́ ̄́
Flḗctĭt cūrru quĕ uŏla
ns dāt lṓră sĕcu ndo.
̄́ ŏră,
̄́ ̄́
̄́
Dḗfēssi‿Æ nĕădæ , quǣ prṓxĭmă li t cu rsu
Lĭby̆æ ăd ṓras.
̄́ ̄́ ̄́
Cṓntēndu
nt pĕtĕre‿ḗt uērtu ntŭr
Ḗst īn i
̄́ ̄́
sḗcēssu lōngṓ lŏcŭs: n sŭlă pṓrtum
Ḗffĭcĭt ṓbiēctu ṓmnĭs ăb a
̄́ ̄́ ̄́
160 lătĕru m, quĭbŭs lto
i
̄́ ̄́ ̄́ ̄́
̄́ ̄́
Fra
ngĭtŭr nquĕ sĭnu s scīndi t sēse‿u ndă rĕdu ctos.
ātque‿hi ̄́ ̄́
̄́ ̄́ ̄́
Hi nc n c uāstæ rūpḗs gĕmĭni q uĕ mĭna
ntur
̄́
I ̄́ ̄́ ̄́
̄́
n c
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
Scarica il documento per vederlo tutto.
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro VI tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro XII tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro II tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)
-
Scansione metrica di Virgilio, Eneide, libro IV tutto (con quantità vocalica, cesure e accenti)